România pierde bani din PNRR și cere CE flexibilitate la jaloane
România cere Bruxelles-ului flexibilitate la evaluarea țintelor din PNRR
România a încasat până în prezent aproximativ 13,2 miliarde de euro din cele 20,1 miliarde de euro alocate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), în forma revizuită. Din suma totală, circa 13,5 miliarde de euro reprezintă granturi, iar diferența o constituie împrumuturi, conform datelor comunicate de Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene.
Noul ministru al Fondurilor Europene, Alexandru-Mihai Ghigiu, s-a deplasat la Bruxelles pentru a negocia cu reprezentanții Comisiei Europene o relaxare a evaluărilor privind îndeplinirea țintelor și jaloanelor asumate prin plan. Potrivit ministrului, autoritățile române urmăresc să identifice soluții prin care îndeplinirea acestor obiective să poată fi demonstrată pe baza documentelor oficiale și a mecanismelor de certificare existente în România. Ghigiu a precizat că o astfel de flexibilitate trebuie să respecte prevederile deciziei europene prin care a fost aprobat planul național.
Oficialul a subliniat că PNRR are un impact important asupra economiei și societății românești, motiv pentru care evaluarea Comisiei Europene ar trebui să țină cont de rezultatele concrete ale reformelor și investițiilor realizate. Ministerul va continua colaborarea cu celelalte instituții responsabile și cu serviciile Comisiei pentru a găsi modalitățile prin care România să obțină toate sumele pentru care îndeplinește condițiile de finanțare.
Termen-limită pentru clarificările solicitate de Comisia Europeană
Data de 6 noiembrie reprezintă termenul-limită până la care autoritățile române pot transmite documentele solicitate de Comisia Europeană pentru clarificarea situației țintelor și jaloanelor asumate prin PNRR, conform informațiilor comunicate de Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene.
În paralel, Comisia Europeană analizează cererea de plată numărul 5, în valoare de aproape 2,1 miliarde de euro, precum și cererea de plată numărul 6, ultima din cadrul planului, estimată la aproximativ 4,35 miliarde de euro. Sumele pe care România le va putea încasa depind de evaluarea Comisiei Europene și de îndeplinirea condițiilor aferente finanțărilor solicitate.
Discuții la Bruxelles despre viitorul fondurilor europene
Agenda întâlnirilor de la Bruxelles a inclus și implementarea programelor finanțate prin Politica de Coeziune pentru perioada 2021–2027, precum și viitorul buget multianual al Uniunii Europene pentru intervalul 2028–2034.
Ministrul Alexandru-Mihai Ghigiu a susținut că Politica de Coeziune trebuie să rămână o componentă esențială a finanțărilor europene, având un rol important în dezvoltarea infrastructurii și în reducerea diferențelor economice dintre regiunile României. Potrivit acestuia, fondurile europene contribuie la finanțarea proiectelor de infrastructură rutieră, a spitalelor, școlilor și rețelelor de apă și canalizare, dar și la stimularea competitivității și creșterii economice. Oficialul a atras atenția asupra diferențelor de dezvoltare dintre regiunile țării și a evidențiat importanța investițiilor europene pentru reducerea acestor decalaje.
La discuțiile de la Bruxelles au participat reprezentanți ai Comisiei Europene, inclusiv oficiali din cadrul Secretariatului General și al Direcției Generale pentru Afaceri Economice și Financiare (DG ECFIN). Delegația României a fost formată din reprezentanți ai Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene, printre care secretarul de stat Carmen Moraru și membri ai echipei tehnice.
