Reactorul de la Cernavodă, posibil repornit în noiembrie. Efectul pe prețuri

Un reactor de la Cernavodă ar putea fi repornit în noiembrie

Unul dintre cele două reactoare ale Centralei Nucleare de la Cernavodă ar putea fi repornit la începutul lunii noiembrie, a anunțat miercuri Cristian Bușoi, fost secretar de stat în Ministerul Energiei, la un forum dedicat energiei. Anunțul vine în aceeași zi în care România a plătit cel mai mare preț mediu din Europa pentru energia electrică, iar importurile din timpul zilei au ajuns la aproape un sfert din necesarul de consum.

Potrivit fostului oficial, oprirea succesivă a celor două reactoare a accentuat presiunea asupra pieței energiei și se va reflecta în costurile suportate de consumatori în lunile următoare.

„În această vară s-a adăugat o situație care a generat o presiune mare și care se va regăsi în prețurile din toamna și iarna acestui an și din primăvara anului viitor, și anume faptul că am fost obligați să închidem cele două reactoare de la Cernavodă, primul la sfârșitul lunii iulie, al doilea pe 13 august 2026”, a declarat Cristian Bușoi.

El a adăugat că există perspective ca măcar unul dintre reactoare să fie repornit în perioada următoare. „Pe baza informațiilor publice din aceste zile, se pare totuși că, nu așa cum ne doream, în luna octombrie, ci la începutul lunii viitoare, există premise și șanse să fie redeschis măcar unul dintre cele două reactoare de la Cernavodă, ceea ce va mai calma puțin situația”, a mai afirmat Bușoi.

Repornirea reactorului nu înseamnă automat facturi mai mici

Fostul secretar de stat a avertizat însă că revenirea în sistem a unui reactor nuclear nu va produce automat o reducere a prețurilor la energie electrică. Prețurile sunt relativ aliniate pe Piețele pentru Ziua Următoare, atât în regiune, cât și la nivel european, a explicat el.

Cele două reactoare ale Centralei Nucleare de la Cernavodă au fost oprite pe rând în această vară, Unitatea 1 la 28 iulie, iar Unitatea 2 la 13 august 2026, din cauza debitelor extrem de scăzute ale Dunării, care nu mai asigurau condițiile necesare pentru funcționarea în siguranță a instalațiilor.

În opinia sa, volatilitatea prețurilor va continua atât timp cât o parte importantă din energia produsă în România va fi tranzacționată pe piața spot și nu prin contracte pe termen lung. În ceea ce privește investițiile din sector, Bușoi a apreciat contribuția proiectelor private și a prosumatorilor la dezvoltarea capacităților de producție, însă a considerat că investițiile realizate de companiile de stat și de instituțiile publice ar fi putut avansa mult mai rapid.

„Suntem oarecum în întârziere și lucrurile puteau fi mult, mult mai accelerate, mai ales la nivelul companiilor de stat și la nivelul acțiunii instituțiilor publice, incluzând Ministerul Energiei”, a conchis acesta.

România are cele mai mari prețuri din UE la electricitate, raportate la putere de cumpărare

Referindu-se la costul energiei pentru consumatori, Bușoi a afirmat că România nu ocupă primul loc în Uniunea Europeană la prețurile absolute ale electricității, ci prin raportare la veniturile românilor.

Fostul secretar de stat a subliniat că scumpirile din energie nu reprezintă doar o problemă a României, ci afectează întreaga Uniune Europeană, pe fondul conflictelor din Ucraina și Orientul Mijlociu.

„Problema este una europeană. Întreaga Uniune Europeană se confruntă acum cu o situație foarte dificilă în ceea ce privește prețurile ridicate la energie”, a declarat Bușoi.