Paradoxul economic: Statul execută privatul, dar ignoră datoriile propriilor companii
Paradoxul datoriilor: statul își execută firmele private, dar își iartă propriile companii
România se confruntă cu o situație paradoxală în ceea ce privește disciplina fiscală. În timp ce antreprenorii privați sunt supuși unor controale stricte și executați silit pentru orice restanță la bugetul de stat, companiile deținute de stat au acumulat datorii uriașe către ANAF, care depășesc 9,4 miliarde de lei, echivalentul a aproximativ 1,8 miliarde de euro.
O analiză realizată de consultantul economic Adrian Negrescu evidențiază că statul român a ajuns să fie propriul său rău-platnic. Povara pierderilor și subvențiilor din sectorul public ating 18,7 miliarde de lei, ceea ce reprezintă aproape 1% din PIB-ul țării.
Marile nume din infrastructură și energie, în topul restanțelor la Fisc
Lista companiilor de stat care întârzie plata obligațiilor fiscale include nume importante din sectoare-cheie. CFR SA, compania care administrează infrastructura feroviară, figurează cu restanțe de 675 de milioane de lei. CFR Marfă are datorii neachitate de 433 de milioane de lei, iar Complexul Energetic Hunedoara înregistrează obligații restante de 312 milioane de lei. De asemenea, Agenția Națională de Îmbunătățiri Funciare (ANIF) datorează 136 de milioane de lei către ANAF.
Adrian Negrescu atrage atenția asupra acestei discrepanțe: „Sunt bani pe care statul nu îi încasează de la propriile firme, dar pe care îi cere, fără întârziere, de la orice antreprenor privat”.
Sute de companii publice funcționează fără raportări financiare
Din totalul de 1.904 companii deținute de stat, dintre care 146 la nivel central și peste 1.700 la nivel local, o parte semnificativă reprezintă o necunoscută financiară. Pentru 595 de societăți nu există date financiare depuse, ceea ce înseamnă că autoritățile nu au informații despre rezultatele acestora.
Pentru firmele care au raportat bilanțul, situația este îngrijorătoare. Un număr de 890 de companii au înregistrat profit, însă 419 societăți au încheiat anul cu pierderi totale de 4,4 miliarde de lei, o dublare față de perioada anterioară. Alte 80 de companii neprofitabile au pierderi care depășesc jumătate din veniturile încasate.
Cinci companii susțin întregul sector public
Performanța financiară a statului ar fi fost mult mai gravă fără contribuția câtorva giganți din energie și servicii. Hidroelectrica și Romgaz generează singure 39% din profitul total al companiilor publice. Împreună cu Nuclearelectrica, CEC Bank și Compania Națională Aeroporturi București, primele cinci firme produc două treimi din profitul întregului sector de stat.
Astfel, rezultatele bune ale câtorva companii de top compensează indirect pierderile generate de sute de societăți ineficiente.
Reformele propuse pentru salvarea companiilor de stat
Cu peste 235.000 de angajați în sectorul companiilor de stat, restructurarea devine o prioritate pentru guvern. În contextul în care posibilitatea unor noi majorări de taxe este limitată, iar creșterea economică este lentă, reducerea cheltuielilor publice trebuie să înceapă din interiorul statului.
Analiștii propun mai multe măsuri urgente. Prima vizează realizarea unui inventar complet și transparent, prin crearea unui registru public actualizat al tuturor celor 1.904 companii, cu obligația de a publica bilanțul financiar. A doua măsură se referă la managementul profesionist, prin aplicarea unor reguli stricte de guvernanță corporativă și selectarea conducerii pe criterii de performanță, nu politice.
De asemenea, este propusă restructurarea sau lichidarea societăților care acumulează pierderi în mod repetat fără un plan viabil de redresare. O altă soluție vizează listarea la bursă a unor pachete minoritare de acțiuni la companiile profitabile, pentru a atrage capital și a spori transparența.
Adrian Negrescu concluzionează: „O reformă a companiilor publice ar fi cel mai puternic semnal pe care noul guvern l-ar putea transmite agențiilor de rating, investitorilor și contribuabililor: că austeritatea începe cu statul, nu cu cetățeanul”.
