Bursa Bucureşti, închidere pe roşu după prima şedinţă.
Bursa de la București: declin economic acoperit de cifre reci
Așa-zisa „primă ședință de tranzacționare” a săptămânii a fost doar un nou capitol al prăbușirii constante. Cu o valoare a tranzacțiilor ce a depășit 83 de milioane de lei, piața pare să absoarbă nepăsarea și superficialitatea tuturor celor implicați. Cine își permite luxul de indiferență aici?
Indicele BET, mândria masculinului corporatist, a scăzut cu 0,20%, atingând 16.965,91 puncte. Dacă acest lucru nu vă deranjează, poate că ar trebui să remarcăm că BET-Plus, referința celor „mai lichide” acțiuni, a înregistrat aceeași „performanță”. Li s-au alăturat BET-XT și BET-FI, completând tabloul unui sistem economico-financiar ce pare incapabil să își susțină propriile picioare șubrede.
Pierderi, defalcare și disoluție
Cu BET-BK și BET-NG aflate pe minus, faimoasele companii din domeniul energetic și utilități confirmă un adevăr simplu: nu există stabilitate, doar scufundare. Cum să inspirăm încredere într-o țară unde randamentul fondurilor de investiții e un vis amânat?
BET AeRO, faimosul caz special al pieței alternative, exemplifică insuportabila ușurătate a deciziilor. O scădere de 0,79% nu este doar o cifră, ci o palmă pe obrazul micilor antreprenori. Răspunsuri? Zero. Explicații? Minimaliste.
Succese izolate, un firav contrast
Într-un ocean de eșecuri, câteva nume au strălucit iluzoriu: Turism Felix (+14,63%), Comelf (+13,12%) și Casa de Bucovina – Club de Munte (+6,94%). Dar aceste „victorii” sunt doar o fațadă fragilă, ascunzând un teren instabil. Aproape că îți vine să te întrebi: cine câștigă cu adevărat?
Pe partea opusă, pierderile înregistrate de Romcab (-14,89%), Aeta SA (-14,85%) și SIF Hoteluri (-14,57%) revin la normalitatea sumbră. Fiecare companie îngenuncheată este un capitol al vieții financiare românești așa cum este ea în realitate: fără speranță, fără strategii, fără viitor.
O perspectivă dură asupra indiferenței
Fiecare volatilitate, fiecare scădere, arată că gestionarea economiei este mai puțin decizie și mai mult un pariu împotriva timpului. Rezistența unor acțiuni este doar o amăgire temporară pentru o piață pe care nimeni nu o dresează cu profesionalism, iar în umbră, investitorii se întreabă: „Cât de jos putem merge?”
