România, campioana scumpirilor la energie din UE: creștere de 52% în doar șase luni

România, campioana scumpirilor la energie în UE: creștere de 52% în șase luni

România a înregistrat în prima jumătate a anului 2026 cele mai mari creșteri ale prețurilor la electricitate și gaze naturale pentru consumatorii casnici din Uniunea Europeană, potrivit datelor Eurostat. Evoluția contrastează cu tendința generală la nivel european, unde costurile medii pentru ambele categorii de energie au scăzut.

Electricitatea, cu 51,6% mai scumpă decât în urmă cu un an

La nivelul Uniunii Europene, prețul mediu al electricității pentru gospodării a coborât cu 2,2% în primul semestru față de ultimele șase luni ale anului precedent, ajungând la 0,28 euro/kWh, de la 0,29 euro/kWh. Tarifele variază însă considerabil între statele membre, de la 0,11 euro/kWh în Ungaria până la 0,39 euro/kWh în Irlanda.

România s-a remarcat prin cea mai accentuată majorare anuală: prețul electricității exprimat în moneda națională a crescut cu 51,6% față de aceeași perioadă din anul anterior. În clasamentul scumpirilor au urmat Irlanda, cu un avans de 19,8%, și Finlanda, cu 18,4%. La polul opus, consumatorii din Danemarca au beneficiat de o reducere de 31,7%, iar cei din Luxemburg de una de 24,1%.

Raportarea la paritatea puterii de cumpărare arată că electricitatea este relativ cea mai costisitoare pentru gospodăriile din România, cu un indicator de 46,9 PPS pentru 100 kWh, față de 41,1 PPS în Polonia și 34,3 PPS în Cehia. Cele mai mici valori au fost consemnate în Malta (13,8 PPS), Ungaria (14,7 PPS) și Luxemburg (15,5 PPS).

Gazele s-au ieftinit în UE, dar România a consemnat cea mai mare scumpire

O evoluție asemănătoare se observă pe piața gazelor naturale. La nivelul Uniunii Europene, tariful mediu a ajuns la 0,11 euro/kWh în primul semestru, în scădere cu 10,2% față de semestrul precedent și cu 3,5% comparativ cu prima jumătate a anului anterior.

În România, prețul gazelor pentru consumatorii casnici a crescut cu 9,3% în ritm anual. Majorări importante au mai fost raportate în Croația, cu 8,9%, și în Slovacia, cu 6,6%. În schimb, Bulgaria a înregistrat o reducere de 14,5%, Grecia de 11,3%, iar Spania de 10%.

România se numără totuși printre țările cu cele mai mici tarife nominale la gaze pentru populație, cu aproximativ 0,06 euro/kWh, alături de Ungaria (0,03 euro/kWh) și Croația (0,05 euro/kWh). La celălalt capăt al clasamentului s-a situat Suedia, cu 0,22 euro/kWh. Creșterea procentuală nu înseamnă așadar că gazele sunt cele mai scumpe din UE în termeni nominali.

Cotațiile angro au urcat puternic înainte de iarnă

În apropierea datei de 1 noiembrie, începutul oficial al sezonului de extracție din depozitele subterane, piața gazelor din România a înregistrat o creștere puternică a cotațiilor. Pe piețele spot ale Bursei Române de Mărfuri s-au înregistrat tranzacții la prețuri de până la 490 de lei/MWh, iar pe piața intrazilnică prețul mediu a ajuns la 478,1 lei/MWh.

Pe piața pentru ziua următoare, media pentru gazele cu livrare marți a fost de 476,97 lei/MWh, echivalentul a aproximativ 89,1 euro/MWh, cu un volum tranzacționat de aproape 94 GWh.

Un factor important îl reprezintă nivelul de umplere a depozitelor. În România, stocurile se ridicau la 29,8 TWh, adică 88% din capacitatea totală, față de 98% cu un an înainte, când erau înmagazinați aproximativ 33,2 TWh. La nivel european, gradul de umplere era de 74,9%, corespunzător unui volum de 848,6 TWh, sub nivelul de 946 TWh raportat în perioada similară a anului anterior.

Vor crește facturile românilor în această iarnă?

Scumpirea gazelor pe piețele angro nu se traduce automat într-o majorare imediată a facturilor tuturor consumatorilor casnici. Efectul depinde de condițiile contractuale, de regulile de reglementare aplicabile și de modul în care evoluția costurilor de achiziție este transferată în prețurile finale.

Pe termen scurt, gospodăriile care beneficiază de contracte și mecanisme de protecție pot fi mai puțin expuse fluctuațiilor de pe piețele angro. În schimb, companiile care cumpără energie la prețurile pieței sunt expuse mai direct creșterii costurilor și pot transfera o parte din cheltuielile suplimentare în prețurile bunurilor și serviciilor, ceea ce poate alimenta presiunile inflaționiste.

Evoluția din lunile următoare va depinde de temperaturi, de nivelul cererii, de disponibilitatea gazelor din depozite și de cotațiile de pe piețele europene.