Decizie radicală a Ministerului Educației: Interzis din 2025
O decizie radicală ce zguduie sistemul educațional
Ministerul Educației aruncă în aer o bombă legislativă: interzicerea predării în trei schimburi din anul școlar 2025-2026. A venit vremea să spunem adio experimentelor educaționale care îngroapă calitatea învățământului, consideră ministrul Daniel David, într-o declarație care lasă multe semne de întrebare. Cum va fi implementată această măsură? Silențiu pe linie în ceea ce privește soluțiile oferite de decidenți pentru școlile supra-aglomerate.
Ministrul admite că varianta aceasta de organizare, prezentă în câteva școli, este dezastruoasă pentru actul educațional. Totuși, să nu uităm că până acum excepțiile făceau regula, iar ministerul părea să închidă ochii, oferind derogări fără un plan concret de redresare. Oare ce va răspunde acum miilor de elevi care se vor trezi aruncați în măcelul unui sistem fără resurse și fără spații suficiente? În mod clar, povara va cădea, ca de obicei, pe umerii părinților, profesorilor și în cele din urmă, asupra elevilor.
Învățământ în criză: iluziile reformei
Interzicerea predării în trei schimburi aduce în prim-plan o altă problemă majoră: infrastructura școlară prăbușită sub greutatea unui sistem educațional care se scaldă în compromisuri. Cum vor face față locuri precum marile orașe, unde numărul elevilor din unele unități de învățământ depășește cu mult capacitatea normală? Este uimitor cum politicienii ignoră realitatea de pe teren, oferind promisiuni legiferate, dar fără niciun suport logistic sau financiar.
Sigur, putem interzice ce vrem prin lege. Dar ce se întâmplă cu sutele de școli lipsite de spații? Sau cu scenariile absurde în care elevii din sate sunt nevoiți să parcurgă kilometri întregi pentru a frecventa clase supraaglomerate în orașe? Deși ministrul vorbește despre corectarea situației, nu reiese clar dacă există vreun plan serios, altul decât a arunca cuvinte mari pe rețelele de socializare.
Realitatea care frapează: o problemă de sistem neglijată
Declarațiile oficiale vin la pachet cu ipocrizie. Înaintea acestui așa-zis moment de „curaj legislativ”, ministerul permitea fără scrupule perpetuarea învățământului în trei schimburi, transformând educația copiilor într-un maraton al epuizării fizice și psihice. Iar acum? Un ordin pe care guvernanții îl anunță triumfător și care, în esență, rămâne doar o altă reglementare goală fără un sprijin logistic real. Cine va plăti? Elevii, bineînțeles. Școlile devin iarăși teatrul unor politici gândite din vârful pixului, fără măcar un pas în realitatea sălilor de clasă.
În loc să vedem investiții continue în sistemul educațional, asistăm la o paradă de legi prin care aparent „se face ordine”. În fapt, însă, avem de-a face cu o altă etapă a haosului organizat, unde lipsa de viziune și implicare va distruge și bruma de încredere rămasă. În teorie, reformele existente trebuiau deja să remedieze aceste situații. Practic? Stăm pe un vulcan gata să erupă. Consecințele? Minți tinere pierdute într-un sistem fragilizat până la limită.
