S&P menține ratingul României la BBB-/A-3, dar semnalează riscuri pentru finanțele publice
S&P menține ratingul României la BBB-/A-3, dar avertizează asupra riscurilor pentru finanțele țării
S&P Global Ratings a menținut ratingul suveran al României la BBB-/A-3, atât pentru datoria pe termen lung, cât și pentru cea pe termen scurt, în valută și în moneda locală. Decizia a fost anunțată pe 2 octombrie 2026, iar perspectiva asociată calificativului rămâne negativă. România își păstrează astfel ratingul în categoria recomandată pentru investiții, însă se află în continuare la ultima treaptă a acestei categorii.
Agenția subliniază că riscurile legate de consolidarea finanțelor publice și reducerea deficitelor externe rămân ridicate. Problemele structurale acumulate după pandemie în ceea ce privește poziția fiscală și externă a României au crescut expunerea țării la dobânzi mai mari și la modificări ale sentimentului investitorilor.
Consolidarea fiscală, susținută de procedura de deficit excesiv
Potrivit S&P, ajustarea fiscală din 2026 continuă să fie pusă în aplicare, în pofida faptului că România nu a reușit să formeze un nou guvern după dizolvarea coaliției în luna mai. Procesul de consolidare fiscală din 2027 și 2028 ar urma să fie susținut de procedura de deficit excesiv a Uniunii Europene. În perioada imediat următoare, rectificările bugetare necesare pentru 2026 și stabilirea unui mecanism de indexare a cheltuielilor sociale pentru 2027 ar putea favoriza o anumită cooperare politică.
Un element important pentru evaluarea României îl reprezintă absorbția fondurilor europene. Peste 90% din alocările prin Planul Național de Redresare și Reziliență au fost securizate până în septembrie, după adoptarea unor măsuri legislative punctuale. S&P estimează că rata de absorbție va depăși 90% în cazul granturilor și 95% pentru împrumuturi. Fondurile europene ar urma să reprezinte aproximativ 3,5% din PIB în 2026.
Ce ar putea duce la o retrogradare sau la stabilizarea perspectivei
S&P avertizează că ratingul ar putea fi redus dacă procesul îndelungat de formare a guvernului, început după prăbușirea coaliției din mai 2026, ar împiedica reducerea deficitului fiscal în 2027 și 2028. Riscul ca lipsa unui traseu credibil pentru politici și pentru finanțele publice să afecteze încrederea investitorilor ar putea crește costurile de finanțare și accentua presiunile asupra balanței de plăți. Un alt factor care ar putea determina o retrogradare ar fi intensificarea presiunilor externe, precum eventuale perturbări ale piețelor energetice.
În scenariul favorabil, perspectiva ar putea fi modificată din negativă în stabilă dacă deficitele fiscal și extern s-ar reduce suficient pentru a opri deteriorarea poziției financiare a statului și a celei externe. O asemenea evoluție ar fi susținută de un plan credibil de politici pe termen mediu și de o revenire a creșterii economice.
Blocajul legislativ și riscul pierderii unor fonduri europene
România riscă să piardă 750 de milioane de euro din granturile PNRR din cauza neadoptării legii unitare privind salarizarea în sectorul public. Cheltuielile cu salariile din sectorul public au reprezentat aproape 25% din totalul cheltuielilor în 2025. Agenția avertizează și asupra riscului ca apropierea alegerilor din 2028 să amplifice presiunile pentru creșterea cheltuielilor, în condițiile în care deficitele fiscale s-au majorat istoric cu aproximativ 1,3% din PIB în anii electorali.
Deficitul de cont curent și estimările economice
S&P estimează pentru 2026 un deficit de cont curent de 7,5% din PIB, care ar urma să rămână cu aproximativ un punct procentual peste traiectoria deficitului fiscal până în 2029. Investițiile străine directe sunt în scădere, ceea ce determină agenția să considere problematică structura finanțării externe.
Economia României ar urma să se contracte cu 0,5% în 2026, pe fondul consolidării fiscale, al inflației ridicate și al scăderii salariilor reale. Pentru 2027, agenția anticipează o revenire, cu o creștere de 2,25%, susținută de reluarea consumului. Inflația persistentă, lipsa de claritate a politicilor interne și tensiunile geopolitice rămân riscuri pentru acest scenariu.
Neptun Deep și demografia, factori cu impact pe termen lung
Un factor favorabil pentru profilul macroeconomic al României este proiectul de gaze naturale Neptun Deep, programat să intre în exploatare în primul trimestru din 2027. Proiectul, în valoare de 4 miliarde de euro, ar putea transforma România într-unul dintre principalii producători de gaze din Uniunea Europeană, cu efecte pozitive asupra conturilor externe și exporturilor.
Printre provocările structurale rămâne și evoluția demografică nefavorabilă. Reducerea populației de vârstă activă ar putea avea un efect tot mai mare asupra ritmului de creștere economică, adăugându-se presiunilor fiscale și externe analizate de agenție.
