Romprest, lovită de cererea de sare „în depozit, nu pe hârtie”
Viceprimarul Sectorului 1 cere Romprest să livreze 1.624 de tone de sare plătite din bani publici
Viceprimarul Sectorului 1, Iulian Hatmanu, a solicitat companiei Romprest să livreze, până la 14 noiembrie 2026, un stoc de 1.624 de tone de sare de deszăpezire, achiziționat din fonduri publice pentru aproximativ 750.000 de lei. Potrivit reprezentantului administrației locale, operatorul nu poate justifica destinația acestei cantități.
„Sarea plătită de oameni trebuie să fie în depozit, nu pe hârtie”, a transmis Iulian Hatmanu într-o postare pe rețelele sociale. El a precizat că a cerut livrarea integrală a sării în depozitele sectorului și că Romprest nu poate explica unde se află cele 1.624 de tone achitate pentru deszăpezire.
Discrepanțe între documente și raportările operative
Conform datelor prezentate de viceprimar, în sezonul de iarnă 2025–2026 Sectorul 1 a achiziționat 5.030 de tone de sare, pentru care a plătit 2.343.328 de lei. Alte 627 de tone ar fi rămas în stoc din sezonul precedent, ceea ce ar fi dus cantitatea totală disponibilă la 5.657 de tone.
Hatmanu susține că Romprest a raportat consumul întregii cantități, însă documentele depuse nu acoperă integral consumurile raportate. Potrivit acestuia, actele pentru validarea consumurilor au fost transmise de companie abia pe 21 septembrie 2026, iar compararea lor cu datele comunicate la comandamentele de iarnă din decembrie 2025 și ianuarie 2026 a relevat „discrepanțe majore”.
Primăria preia achiziția directă a materialelor antiderapante
Consiliul Local al Sectorului 1 a retras mandatul prin care Romprest putea achiziționa, în numele și pe banii sectorului, materialele antiderapante necesare deszăpezirii. Pentru sezonul 2026–2027, primăria va cumpăra direct sarea și va monitoriza stocurile și consumurile, astfel încât fiecare tonă să poată fi justificată, a explicat viceprimarul.
Contextul disputei: iarna 2025–2026 și penalitățile aplicate
Solicitarea privind stocul de sare vine după episodul de ninsori abundente din februarie 2026. La acel moment, administrația locală a reclamat că străzi și trotuare din sector au rămas blocate aproape două zile după începutul ninsorii și a afirmat că operatorul a utilizat doar 800 de tone de sare, deși ar fi avut capacitatea de a răspândi 2.000 de tone.
Primăria a anunțat atunci aplicarea de penalități pentru deszăpezirea considerată necorespunzătoare, în valoare de 3,3 milioane de lei, la care s-au adăugat amenzi. În februarie 2025, Romprest primise deja o amendă de 500.000 de lei pentru o intervenție ineficientă la deszăpezire.
Contract încheiat, litigii în continuare
Contractul de salubritate dintre Romprest și Sectorul 1 fusese semnat în 2008, pe o durată de 25 de ani. Consiliul Local a votat încetarea acestuia începând cu 20 iunie 2026. Romprest a contestat decizia și a avertizat că, în caz de reziliere anticipată, ar putea solicita despăgubiri de 1,13 miliarde de lei.
Tribunalul București a respins pe 8 mai 2026 cererea Romprest privind durata contractului. Tot în instanță, compania a pierdut și o solicitare de restituire a garanției de bună execuție, în valoare de 9 milioane de lei.
De la 1 iulie 2026, serviciile de salubrizare ale sectorului sunt asigurate de Blue Planet, printr-un contract de tranziție de 95,5 milioane de lei pentru 12 luni. Potrivit calculelor primăriei, aceeași perioadă contractată cu Romprest ar fi costat 168 de milioane de lei.
Prejudicii semnalate în rapoarte oficiale
Un raport întocmit de mai multe instituții de control ale statului, inclusiv Curtea de Conturi, Ministerul Finanțelor Publice și DIICOT, a identificat nereguli grave în contractul de salubrizare derulat de Romprest cu Primăria Sectorului 1 în perioada 2016–2022.
Potrivit verificărilor, operatorul ar fi practicat tarife supraevaluate, majorând cu 50% tariful de salubritate, ceea ce ar fi generat o pagubă estimată la 167 de milioane de lei în bugetul local. La aceasta s-au adăugat servicii necontractuale plătite de Primărie, ceea ce ar ridica prejudiciul total la peste 243 de milioane de lei — sume provenite din taxele și impozitele locuitorilor sectorului.
Compania a fost implicată și într-un dosar instrumentat de DIICOT Ploiești privind un grup infracțional coordonat de fostul om de afaceri Florian Walter, decedat între timp. Dosarul viza evaziune fiscală și spălare de bani prin achiziții fictive facturate de firme-fantomă în perioada 2012–2014. Tribunalul Prahova a pronunțat în 2020 condamnări de până la 7 ani și 4 luni de închisoare, iar Romprest a fost obligată la plata unui prejudiciu de aproape 20 de milioane de lei.
Numele companiei apare, de asemenea, în dosare ale DNA și DIICOT privind constituirea unui grup infracțional organizat, angajări fictive, tranzacții fictive și delapidare.
