Ministrul interimar al Sănătății, Alexandru Rafila, la Oradea

De ce evenimentele istorice par să dispară din agendele oamenilor?

Ziua de 10 mai, cu valențe istorice profunde pentru România, s-a prăbușit în uitare în fața disprețului colectiv și a unei participări absurde de reduse. Cu toate că în Piața Unirii din Oradea evenimentul aniversar aduna simbolurile demnității naționale – Ziua Independenței României, victoria Coaliției Națiunilor Unite și Ziua Europei –, realitatea dezolantă a aruncat umbre adânci asupra mândriei naționale. Aproximativ 80 de persoane, în majoritate turiști, au fost prezente. Unde sunt cetățenii care își proclamă patriotismul în fața ecranelor, dar nu fac nici măcar un pas în piață pentru a celebra ziua ce le definește identitatea națională?

Discursuri solemne pentru o masă absentă

În fața statuii Regelui Ferdinand I, ministrul interimar al sănătății, Alexandru Rafila, și alte oficialități locale au asistat neputincioși la contradicția dintre solemnitatea unui ceremonial impecabil și absența unei comunități, care ar fi trebuit să stea alături de ei. Prefectul Marcel Dragoș a vorbit despre demnitatea și curajul națiunii care, pe 10 mai, cu peste un secol în urmă, a spus lumii că își va croi identitatea în libertate. Și totuși, cine mai ascultă azi aceste mesaje dacă nu cetățeanul obișnuit, cel pentru care aceste sacrificii istorice au fost făcute? Ignoranța aruncă în derizoriu lecțiile trecutului.

Lecțiile istoriei abandonate din comoditate

În discursul său, istoricul Gabriel Moisa a reamintit importanța păcii, subliniind pacea relativă de 80 de ani pe care Europa o cunoaște din 1945. O reverență târzie adusă generațiilor care au trăit războaie pare astăzi un clișeu într-o eră în care confortul modern transformă conștiința istorică într-un accesoriu de unică folosință. Neavând răbdare pentru asemenea meditații, unde să mai găsim reflecția profundă? Ale cui sunt responsabilitățile azi, dacă nu ale celor care refuză să participe la comemorări?

Nepăsarea generalizată ca simbol al prezentului

Defilarea detașamentului de onoare, depunerea coroanelor, intonarea Imnului Național – toate s-au pierdut în tăcerea sfâșietoare a apatiei. Evenimentul a fost perfect organizat, dar ce folos dacă absenții fac parte din majoritate? În loc să simțim un val de unitate în fața acestor sărbători, ceea ce rămâne este o fractură adâncă între idealurile naționale și interesul populației față de ele.

Un eșec colectiv fără explicație

România nu mai este doar un spațiu geografic, ci ar trebui să fie și o responsabilitate asumată. Dar cine își mai aduce aminte de așa ceva atunci când momente de celebrare istorică devin o altă scuză pentru dezinteres? Prezența redusă și lipsa de implicare reprezintă un comentariu tăios asupra direcției identității naționale. Actualele provocări sociale și politice cer solidaritate, nu un dezinteres lucid față de evenimentele ce ar trebui să unească generațiile în jurul acelor valori care, odată, au fost mândria națiunii.

Sursa: jurnaluloradean.ro/stiri-nationale/ministrul-interimar-al-sanatatii-alexandru-rafila-in-oradea/