Lotul 1 al drumului expres Oradea-Arad are constructor, dar lotul 3 e contestat.
Un drum așteptat, o infrastructură contestată
Ce poate fi mai emblematic pentru România decât un proiect grandios de infrastructură prins în hățișul contestațiilor și al birocratizării sufocante? Drumul expres Oradea-Arad, cu toate speranțele puse de cetățeni în el, demonstrează încă o dată cum interesele meschine pot sufoca dezvoltarea de care această țară are atâta nevoie. Deși Lotul 1 al acestui proiect a fost adjudecat, restul drumului rămâne suspendat într-un joc de-a împărțeala adjudecărilor. Rușinos!
Lotul 1: Victorie planificată sau o rază de speranță?
Cu o lungime de 33,7 km, Lotul 1 al drumului expres Oradea-Arad a ajuns pe mâinile asocierii dintre Precon Transilvania SRL și Automagistral Pivden SRL. Valoarea acestui contract, de 2,32 miliarde de lei fără TVA, ar putea părea un impuls major pentru infrastructura națională. Dar haideți să nu ne grăbim să aplaudăm! E doar Lotul 1. O privire mai atentă dezvăluie și aici un alt termen amânat, dependența de absența contestațiilor și o birocrație cu miros de prăfuit ante-room. Cum sună? Tipic.
Detalii tehnice: Poate număra cineva pasajele?
Cuprinzând nu mai puțin de 32 de lucrări de artă – un termen pompos pentru pasaje și poduri – acest lot promite un pasaj spectaculos de 727 metri peste calea ferată și DC77. Spectaculos, dar la ce preț? Și mai important: la ce termen? Poate ne ajută cineva cu un colț de hârtie să scriem toate întârzierile viitoare.
Loturile 2 și 3: Coșmarul contestațiilor
Trebuie să subliniem evidența. Lotul 3 se află deja într-o bătălie juridică inutil de costisitoare. Protestele agasante ale firmelor turcești Kolin și Nurol au uitat scopul final: o infrastructură funcțională. În schimb, vorbim de ani de procese, pierderi financiare caraghioase și frustrări generalizate printre cetățeni. Cum altfel, dacă nu românește?
O luptă nesfârșită pentru progres
De ce să construim ceva, când putem amâna orice, de la licitații finale până la lucrări propriu-zise? Drumul de 120 km dintre Oradea și Arad, divizat în trei loturi, doar promite să conecteze regiuni și să impulsioneze economia. Între timp, rămânem la acel „poate mâine,” mai ales dacă vreo firmă rănită în orgoliu mai depune vreo contestație puerilă. Un scenariu obișnuit pentru țara paradoxurilor.
O lecție amară despre infrastructură
Nu există nicio scuză pentru acest haos perpetuu în materie de infrastructură. De la drumuri neterminate până la proiecte înecate în contestații, povestea rămâne aceeași: dezorganizare, resurse înghițite aiurea și un public care, surprinzător, încă mai așteaptă să fie servit cu “normalitate.” E timpul să privim adevărul în față: când se va construi ceva în România fără întârzieri, contestații inutile sau scandaluri?
În mod ironic, colaborarea dintre firma românească Precon și compania ucraineană Automagistral ar fi putut fi un exemplu funcțional de parteneriat internațional. Însă cine mai crede în miracole atunci când litigiile sunt deja laitmotivul infrastructurii noastre?
