Investiții de peste 12 miliarde de lei în rețeaua electrică a României până în 2035
Peste 12 miliarde de lei pentru rețeaua electrică a României
România pregătește o transformare amplă a sistemului energetic, pe fondul dezvoltării centralelor eoliene și fotovoltaice, al capacităților de stocare și al noilor legături electrice cu statele vecine. Planul de dezvoltare a rețelei de transport pentru perioada 2026–2035 prevede investiții de peste 12 miliarde de lei și cuprinde 117 lucrări, dintre care 25 sunt obiective complet noi. Principala provocare rămâne ca energia produsă în diferite regiuni ale țării să poată fi transportată în siguranță acolo unde este nevoie de ea.
De ce sunt necesare noi linii electrice
Rețeaua națională de transport, operată de Transelectrica, se bazează pe linii de 400 kV și 220 kV, care permit transferul unor cantități mari de energie între regiunile țării. Liniile de 400 kV funcționează la o tensiune de 400.000 de volți, ceea ce permite transportul unor puteri electrice ridicate și reducerea pierderilor de energie în conductoare. Prin stațiile de transformare, energia trece de la un nivel de tensiune la altul și ajunge în rețelele de distribuție care alimentează locuințele, instituțiile și companiile.
Într-un sistem interconectat, energia nu circulă pe un singur traseu. Fluxurile depind de cantitatea de energie produsă, de consum, de configurația rețelei și de starea tehnică a liniilor. Construirea unor noi legături între regiuni poate permite redistribuirea energiei atunci când anumite elemente ale infrastructurii devin indisponibile.
O nouă legătură între Transilvania și Moldova
Unul dintre proiectele importante este linia aeriană de 400 kV Gădălin-Suceava, care va crea o nouă legătură între Transilvania și Moldova și va contribui la completarea inelului național de 400 kV. Investiția se află în etapa pregătirii implementării și urmărește creșterea capacității de transport între cele două regiuni, dar și integrarea noilor centrale electrice în sistemul energetic național.
În nord-estul țării sunt prevăzute interconexiunea Suceava-Bălți și construirea Stației Electrice de Transformare 400/110 kV Botoșani Sud. Noua linie Suceava-Bălți va asigura o legătură suplimentară între sistemele energetice ale României și Republicii Moldova, lucrările fiind programate să înceapă în această lună. Stația de la Botoșani va permite transferul energiei din rețeaua națională de transport către rețeaua de distribuție de 110 kV.
Dobrogea, zonă-cheie pentru producția de energie
Dobrogea are un rol important în sistemul energetic național, aici fiind amplasate Centrala Nucleară de la Cernavodă și numeroase capacități de producție din surse regenerabile, în special eoliene. Printre investițiile prevăzute pentru creșterea capacității de transport din Dobrogea și Moldova se numără construirea liniilor de 400 kV Gutinaș-Smârdan și Constanța Nord-Medgidia Sud. Este planificată și trecerea liniei Isaccea-Tulcea Vest de la simplu circuit la dublu circuit, precum și dezvoltarea infrastructurii de înaltă tensiune din zona Stâlpu. Axul Brazi Vest-Teleajen-Stâlpu urmează să fie adus la nivelul de tensiune de 400 kV.
Programul include și creșterea capacității de transport a unor linii existente, printre care Cernavodă-Pelicanu, Gutinaș-Brașov și Brașov-Sibiu Sud, care vor contribui la transportul energiei produse în estul țării către alte regiuni.
Noi conexiuni cu Ungaria și Serbia
În Banat și în vestul țării, proiectele vizează dezvoltarea coridorului de 400 kV Porțile de Fier-Reșița-Timișoara-Săcălaz-Arad. Sunt prevăzute noi linii pe traseele Reșița-Timișoara/Săcălaz și Timișoara/Săcălaz-Arad, alături de modernizarea stațiilor electrice aferente. Planul cuprinde și noi legături transfrontaliere: al doilea circuit al liniei Porțile de Fier-Djerdap, către Serbia, precum și proiectele Nădab-Békéscsaba și Oradea-Józsa, pentru conexiunile cu Ungaria. România avea în 2024 un grad de interconectare de 18,5%, peste ținta europeană de 15%.
Aproape 3.400 MW de noi capacități conectate în 2026
Nevoia de modernizare este accentuată de ritmul în care sunt dezvoltate noile centrale. Până la 1 noiembrie 2026, în România fuseseră conectate la rețelele electrice aproape 3.400 MW de noi capacități de producție și stocare. Cele mai importante investiții au vizat energia solară, cu 1.517 MW, urmată de instalațiile de stocare, cu 764 MW, capacitățile pe hidrocarburi, cu 596 MW, energia eoliană, cu 496 MW, și biogazul, cu 5 MW.
Producția de energie solară și eoliană variază în funcție de condițiile meteorologice, iar regiunile în care sunt construite noile centrale nu coincid întotdeauna cu zonele cu cel mai ridicat consum. Instalațiile de stocare pot contribui la echilibrarea sistemului, însă nu elimină necesitatea construirii unor noi linii de transport. De aceea, programul include atât extinderea rețelei de 400 kV, cât și modernizarea liniilor existente, dezvoltarea stațiilor electrice și introducerea unor tehnologii de monitorizare și control al fluxurilor de energie.
