Fondul american preia Lukoil cu acordul Trezoreriei SUA. Miza: Petrotel și Marea Neagră
Un fond american de investiții a primit avizul Trezoreriei SUA pentru preluarea activelor internaționale Lukoil
Fondul american de investiții Carlyle a obținut aprobarea Biroului pentru Controlul Activelor Străine (OFAC) din cadrul Departamentului Trezoreriei SUA pentru achiziționarea afacerilor internaționale ale companiei petroliere ruse Lukoil, care se află sub sancțiuni. Tranzacția nu este însă finalizată, fiind necesară și aprobarea administrației Trump.
Avizul a venit în contextul în care existau speculații potrivit cărora administrația americană ar întârzia tranzacția, iar un consorțiu susținut de guvernul SUA, un miliardar american și investitori din Golful Persic ar intenționa să înlăture Carlyle din cursa pentru activele Lukoil. La momentul anunțului, Lukoil a precizat că înțelegerea cu Carlyle nu este exclusivă.
Petrotel Ploiești, cel mai important activ industrial românesc implicat în tranzacție
În România, principalul activ industrial vizat de această tranzacție este rafinăria Petrotel Lukoil din Ploiești. Unitatea este oprită din toamna anului 2025, mai întâi pentru revizie tehnică, apoi ca urmare a sancțiunilor aplicate grupului Lukoil. Pe 26 august, Tribunalul Prahova a aprobat intrarea Petrotel Lukoil în procedură generală de insolvență, ca modalitate de protejare a activului industrial și de eventuală reluare a activității.
Prezența Lukoil în România nu se limitează la rafinăria din Ploiești. Compania rusă deține și o rețea națională de benzinării, precum și o participație de 87,8% în concesiunea EX-30 Trident din Marea Neagră, restul fiind deținut de Romgaz. Activele Lukoil din România au fost plasate în 2026 sub un regim de supraveghere extinsă instituit de Guvern.
Portofoliul european al Lukoil mai include rafinăria Neftohim Burgas din Bulgaria și participația de 45% deținută la rafinăria Zeeland din Olanda. Împreună, cele trei unități au o capacitate de procesare de aproape 400.000 de barili de petrol pe zi.
Carlyle consideră că preluarea activelor și repornirea capacităților neutilizate ar putea readuce pe piață o capacitate suplimentară de rafinare estimată la 100.000–150.000 de barili pe zi.
