Cernavodă, oprită încă 10 zile. Importurile de energie, soluția principală

Centrala de la Cernavodă rămâne oprită cel puțin 10 zile din cauza debitului scăzut al Dunării

Centrala Nucleară de la Cernavodă nu poate fi repornită în următoarele zece zile, deoarece debitul Dunării a scăzut la un nivel care nu permite reluarea activității celor două reactoare, a anunțat secretarul de stat în Ministerul Energiei, Cristian Bușoi. Prognozele pentru perioada următoare nu indică o evoluție favorabilă care să asigure apa necesară pentru pompele de răcire ale reactoarelor.

„La Cernavodă situația este în continuare rezervată. Avem prognoză pe următoarele 10 zile care arată că nu vom avea un nivel al debitului la intrarea în țară și un nivel al apei la Cernavodă pentru redeschiderea în siguranță a celor două reactoare”, a declarat Cristian Bușoi. Potrivit acestuia, o eventuală repornire a centralei ar putea fi analizată abia spre jumătatea lunii octombrie, în funcție de evoluția debitului Dunării.

Debitul Dunării, în scădere după câteva zile de creștere

După câteva zile în care au fost înregistrate ușoare creșteri ale debitului Dunării, prognozele indică o nouă diminuare în perioada următoare. Autoritățile susțin că situația nu reprezintă un pericol pentru securitatea centralei și că există planuri de rezervă pentru diferite scenarii.

„Avem chiar debit în scădere în următoarele zile, au fost două-trei zile de ușoare creșteri, dar în următoarele zile avem și scăderi importante, nu cât să ne alarmăm, nu cât să existe cel mai mic semn de întrebare în legătură cu securitatea. Oricum există planuri de rezervă, există comitete pregătite pentru orice fel de situație, dar nu, din păcate, la un nivel care să ne permită redeschiderea”, a mai spus secretarul de stat.

Importurile de energie, principala soluție pentru acoperirea deficitului

În lipsa producției de la Cernavodă, sistemul energetic național trebuie să compenseze energia care nu mai este produsă de cele două reactoare. Potrivit declarațiilor lui Cristian Bușoi, România folosește în această perioadă mai multe surse pentru a acoperi necesarul de energie: cele patru grupuri ale Complexului Energetic Oltenia, centralele pe gaze operate la capacitate maximă, energia regenerabilă și importurile.

„Importurile au rămas, însă, principala sursă”, a precizat Bușoi.

Importurile de energie ajung la 2.500 MW în timpul serii

Cantitatea de energie electrică importată de România variază în funcție de producția centralelor eoliene și de situația din sistem. În timpul serii, importurile au oscilat între mai puțin de 1.500 MW și 2.500 MW, în funcție de cantitatea de energie produsă de centralele eoliene.

În timpul zilei, producția de energie verde contribuie la reducerea presiunii asupra sistemului, însă în intervalele în care producția regenerabilă este mai scăzută, necesarul de energie din import crește.