Ce schimbări aduc noile reguli UE pentru detașarea salariaților
Noile reguli UE privind detașarea salariaților. Ce trebuie să știe angajatorii români
Reforma europeană a coordonării sistemelor de securitate socială, adoptată în primă lectură de Parlamentul European în iulie 2026, aduce condiții mai stricte pentru detașarea salariaților și pentru obținerea certificatului A1. Schimbările îi vizează în mod direct pe angajatorii români care trimit personal să lucreze temporar în alte state membre, fie pe șantiere din Germania, în fabrici din Austria sau la clienți din Franța.
Principiul de bază al detașării rămâne neschimbat: salariatul poate continua să fie asigurat în sistemul de securitate socială din România pe durata unei activități temporare desfășurate în alt stat membru. Ceea ce se modifică este modul în care angajatorul trebuie să demonstreze că detașarea este reală. Natalia Ștefăniță, avocat în cadrul TPA România, a explicat că reforma urmărește ca acest regim să fie folosit doar acolo unde există o legătură efectivă între lucrător, angajator și statul de origine. Notificarea prealabilă și obținerea certificatului A1 devin astfel pași care nu mai pot fi tratați ca simple formalități.
Trei reguli care schimbă planificarea detașărilor
Prima regulă privește deplasările foarte scurte. Activitățile de cel mult trei zile consecutive într-o perioadă de 30 de zile vor fi scutite de notificare și de certificat A1, la fel ca deplasările de tip călătorie de afaceri. Excepția nu se aplică însă în sectorul construcțiilor, unde riscul de abuz este considerat mai mare.
A doua regulă vizează personalul angajat special pentru detașare, care trebuie să fi fost asigurat cel puțin trei luni în sistemul statului unde este stabilit angajatorul înainte de plecare. Pentru companiile care obișnuiesc să recruteze oameni chiar înaintea unui proiect, calendarul se decalează.
A treia regulă se referă la detașările succesive: după 24 de luni petrecute în același stat, o nouă detașare a aceleiași persoane în acel stat va fi posibilă doar după o pauză de minimum două luni.
Contestarea certificatului A1 și riscurile pentru companii
Autoritățile vor putea cere documente suplimentare dacă au îndoieli asupra unui certificat A1, iar dacă descoperă erori îl pot rectifica sau retrage, inclusiv cu efect retroactiv. Alexandra Cohuțiu, avocat în cadrul TPA România, a atras atenția că acest lucru crește riscul de neconformare și poate crea incertitudine privind legislația de securitate socială aplicabilă pentru perioada respectivă. Miza nu este doar juridică, fiindcă pot apărea obligații de plată neprevăzute pentru luni deja trecute. Un auditor financiar poate verifica dacă astfel de riscuri sunt evaluate și reflectate corect în situațiile financiare.
Construcțiile, sectorul cel mai expus
În 2024, în România au fost emise 48.198 de certificate A1, iar 65,9% dintre cele pentru detașare au vizat construcțiile, cel mai ridicat procent raportat în regiune, potrivit raportului întocmit pentru Comisia Europeană. Noile reguli acordă o atenție specială acestui sector, asociat cu riscuri mai mari de fraudă și accidente de muncă. Într-o firmă cu echipe numeroase pe șantiere, un avertizor de integritate care semnalează nereguli în organizarea detașărilor poate arăta o problemă înainte ca aceasta să fie descoperită de un inspector. Companiile cu cel puțin 50 de angajați au deja obligația de a avea canale interne de raportare.
Perioada de tranziție și pașii de urmat
Majoritatea schimbărilor legate de detașare vor deveni aplicabile după o perioadă de tranziție de 24 de luni, iar unele detalii, precum formatul certificatului A1, vor fi stabilite prin acte de punere în aplicare la nivelul UE. Termenul pare generos, dar este suficient doar dacă acțiunea începe din timp: inventarierea detașărilor în curs, verificarea vechimii în asigurare a noilor angajați și notarea în calendar a persoanelor care se apropie de pragul de 24 de luni.
Pentru unele companii, analiza poate arăta că anumite activități desfășurate în străinătate au, de fapt, un caracter permanent. În acest caz, discuția depășește zona de resurse umane, iar înființarea unei filiale, preluarea unei firme locale sau o reorganizare presupun o evaluare financiară, fiscală și juridică atentă.
Detașarea rămâne un instrument util pentru companiile românești care activează în alte state membre, dar va cere mai multă rigoare. Revizuirea din timp a procedurilor, documentelor și calendarului persoanelor trimise în străinătate poate transforma noile reguli într-o etapă de ajustare, nu într-o sursă de sancțiuni.
