BNR: economia României, în teritoriu negativ. Inflația rămâne ridicată

BNR avertizează: economia României se îndreaptă spre teritoriu negativ

Perspectivele economiei româneşti pentru acest an rămân rezervate sau chiar se situează în teritoriu negativ, potrivit unei analize publicate de viceguvernatorul Băncii Naţionale a României, Cosmin Marinescu. După doi ani de avans modest, de 0,9% în 2024 şi 0,7% în 2025, anul curent ar putea aduce chiar o creştere economică negativă, ceea ce ar însemna intrarea într-o perioadă de stagflaţie, avertizează oficialul BNR.

În analiză se arată că scăderea consumului semnalează tranziţia către un nou model de creştere economică, în care investiţiile, şi nu consumul sau deficitele, ar urma să devină principalul motor de dezvoltare.

Inflaţia rămâne ridicată, peste 6% la finalul anului

Inflaţia a coborât în vara acestui an cu aproximativ 4 puncte procentuale, de la 10,4% în iunie la 6,2% în august, ca efect de bază. Cu toate acestea, prognozele indică faptul că rata inflaţiei se va menţine peste 6% la finalul anului şi va reveni în ţinta stabilită abia în ultimul trimestru din 2027.

Viceguvernatorul BNR subliniază că procesul de consolidare bugetară trebuie să continue şi în 2027, mai ales în condiţiile în care datoria publică a depăşit 60% din PIB, iar cheltuielile cu dobânzile urcă spre 3% din PIB.

Deficitul comercial s-a redus pe seama scăderii consumului

Cosmin Marinescu atrage atenţia că deficitul balanţei comerciale s-a restrâns, însă mult mai lent decât se anticipa. Această ajustare apare îndeosebi ca răspuns la reducerea consumului, nu ca urmare a unei creşteri notabile a exporturilor.

„Deficitul balanţei comerciale s-a restrâns, însă mult mai lent decât ne aşteptam. Această ajustare survine îndeosebi ca răspuns la reducerea consumului, nu ca urmare a unei creşteri notabile a exporturilor. De fapt, este o corecţie a cererii interne, nu un câştig de competitivitate”, a menţionat viceguvernatorul BNR.

Potrivit analizei, ajustarea deficitului comercial s-a realizat astfel pe seama scăderii puterii de cumpărare a românilor, iar nu prin îmbunătăţirea competitivităţii economiei.

Noul model de dezvoltare: investiţii, productivitate şi lanţuri locale

Un alt semnal de alarmă vizează plafonarea actualului model economic, bazat pe costuri reduse, forţă de muncă ieftină şi consum. Cosmin Marinescu consideră că acest model „şi-a atins limitele”, iar România nu se mai poate prezenta în faţa investitorilor occidentali ca o piaţă cu avantaje de cost.

Viceguvernatorul BNR susţine că varianta de viitor este un model calitativ de creştere, orientat spre productivitate, extinderea lanţurilor locale de producţie şi investiţii în tehnologie şi capital uman.

Analiza oficialului BNR vine cu aproximativ două zile înainte ca cea de-a treia agenţie internaţională de rating, Standard & Poor’s, să comunice public rezultatul revizuirii ratingului României. O eventuală retrogradare la nivelul „junk” ar îngreuna şi mai mult procesul de revenire economică, mai ales într-un context internaţional complex şi fragil.