Taxa pe stâlp contestată: „Nu aduce bani mulți, nici nu rezolvă dezechilibrul”
Taxa pe stâlp: o absurditate fiscală care îngreunează mediul de afaceri
O măsură aberantă lovește din nou la temelia economiei românești: celebra „taxă pe stâlp”, o inițiativă respinsă vehement de specialiști ca fiind lipsită de impact real asupra bugetului. Profesorul universitar Cristian Păun demască această decizie ca fiind inutilă, destabilizatoare și frenetic îndreptată împotriva mediului de afaceri. „Nu are rost să stresăm mediul economic cu o povară suplimentară, în timp ce impactul financiar este derizoriu”, avertizează expertul.
Mai mult, Păun evidențiază ipocrizia guvernanților care, în loc să sprijine firmele pentru a supraviețui în fața altor provocări, aleg să pluseze cu măsuri fiscale împovărătoare. „Această taxă nu doar că nu aduce bani la buget, dar nici nu rezolvă dezechilibrul bugetar cu care ne confruntăm!”, punctează tranșant universitarul.
Guvernul și miliardul fantomatic
Într-un efort de a justifica decizia, ministrul finanțelor, Tanczos Barna, flutură o cifră de un miliard de lei estimată ca încasare. Însă realitatea trecutului aruncă îndoieli asupra acestei proiecții: implementată anterior, taxa a eșuat lamentabil în aducerea vreunui beneficiu semnificativ. Se pune întrebarea – cine beneficiază și de ce să revii la un mecanism care s-a dovedit ineficient? Jocurile politice par să fie la ordinea zilei, în timp ce retorica oficială devine din ce în ce mai greu de digerat.
Taxele vamale: când globalizarea devine un câmp de luptă
În paralel, economia mondială tremură sub loviturile unor decizii fiscale disproporționate. Președintele american Donald Trump ridică bariere comerciale agresive, aplicând taxe vamale devastatoare pe importurile din UE, China, India și alte regiuni. Acest adevărat „război economic” zdruncină lanțurile globale de aprovizionare și escaladează instabilitatea economică. Tarifele ce ajung până la 49% creează un context exploziv, în care redresarea devine un miraj imposibil.
Dincolo de Atlantic, Moscova jubilează. Administrația Putin consideră aceste măsuri ale Washingtonului drept mană cerească. Prin întărirea protecționismului american, Rusia găsește o portiță să manevreze piețele globale în favoarea sa. În paralel, alianțele globale se clatină, iar UE și China sunt forțate să recalibreze strategiile economice în această nebuloasă de taxe și sancțiuni.
Stres fiscal, strategii greșite
Guvernele, atât local cât și global, par să demonstreze o abilitate nemaipomenită de a învolbura și mai mult apele financiare deja tulburi. În România, taxarea construcțiilor speciale nu doar că adaugă povară inutilă asupra investitorilor locali, dar subminează orice mínimo efort de redresare economică post-pandemie. La nivel global, deciziile impulsive cu privire la taxe vamale generează tăvăluguri comerciale cu impact imprevizibil asupra businessurilor medii și a consumatorilor finali.
Ce transpare cu o claritate îngrozitoare este că întreaga planetă economică stă pe un teren fragil, pe care guvernanții par să danseze fără nicio urmă de responsabilitate sau viziune. Mediul de afaceri este prins ca-ntr-un menghină fiscală, în timp ce strategiile incoerente privesc doar un câștig electoral efemer, ignorând complet consecințele pe termen lung.
Concluziile care nu mai pot fi amânate
Astfel, măsurile de tipul „taxa pe stâlp” sau barierele vamale impuse de Trump evidențiază încă o dată fragilitatea instituțională și comercială globală. În România, vorbim despre o povară inutilă și inoportună pentru întreprinderi, în timp ce SUA joacă ruleta geopolitică. Mediul economic devine din ce în ce mai sufocat de decizii politice greșite, iar timpul pentru ajustări reale pare să se scurgă rapid.
