Reforma PSD ar putea elimina companii de stat: Poșta Română, SALROM și ROMARM
Reforma PSD vizează comasarea mai multor companii de stat. Poșta Română, SALROM și ROMARM, printre primele nume
Primele nume ale companiilor de stat care ar putea dispărea ca entități separate în urma reformei pregătite de PSD includ Poșta Română, Romfilatelia, SALROM, Plafar și ROMARM. Potrivit informațiilor din surse politice, societățile vizate de reorganizare urmează să fie evaluate în funcție de situația financiară, atribuții și importanța strategică, iar planul urmărește reducerea cheltuielilor statului prin eliminarea structurilor administrative și a conducerilor separate.
Analizele realizate la nivelul ministerelor au identificat companii și agenții cu atribuții asemănătoare, dar care au propriile sedii, structuri de conducere și cheltuieli administrative. Social-democrații urmăresc reducerea acestor costuri prin fuziuni, comasări sau, în anumite situații, desființarea societăților care înregistrează pierderi repetate.
Fuziuni analizate în mai multe sectoare
Printre primele propuneri se numără fuziunea dintre Poșta Română și Romfilatelia, astfel încât activitățile celor două societăți să fie reunite într-o singură structură. O altă comasare analizată este cea dintre SALROM și Plafar. În turism, planurile vizează unirea societăților Telegondola Mamaia și Mamaia SA, urmând ca, într-o etapă ulterioară, să fie analizată și integrarea Neptun-Olimp în structura rezultată. Propunerile au fost discutate și la nivelul Ministerului Economiei, însă nu toate procedurile au fost finalizate.
CNAIR și CNIR, vizate de reorganizare. ROMARM ar urma să aibă o singură conducere
În sectorul infrastructurii rutiere, Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) și Compania Națională de Investiții Rutiere (CNIR) ar putea fi reunite într-o singură structură. Cele două societăți au atribuții distincte, dar care se intersectează, iar reorganizarea ar urmări reducerea costurilor administrative și simplificarea coordonării proiectelor. Nu a fost prezentată încă o decizie definitivă privind forma în care ar funcționa noua companie.
În industria națională de apărare, companiile care produc armament și funcționează în prezent ca filiale ale ROMARM ar urma să fie reorganizate sub o singură entitate juridică. Potrivit scenariului discutat, filialele ar putea deveni sucursale, fără consilii de administrație separate, iar conducerea ar fi concentrată la nivelul companiei-mamă. Reorganizarea este încă în faza de analiză.
Reforma ajunge și în Justiție. Din 175 de parchete ar urma să rămână doar 41
Ministerul Justiției a pregătit un proiect de lege care prevede comasarea a 134 de parchete de pe lângă judecătorii. Potrivit ministrului Radu Marinescu, cele 175 de unități care funcționează în prezent la nivelul județelor ar urma să fie reorganizate în 41 de parchete, câte unul pentru fiecare județ. Măsura nu vizează parchetele din municipiul București și nici celelalte categorii de unități ale Ministerului Public.
Fiecare județ ar urma să aibă un parchet unic, cu sediul principal în municipiul reședință de județ și cu sedii secundare permanente în localitățile în care funcționează judecătorii. Reorganizarea ar presupune transformarea a 134 de funcții de prim-procuror și 134 de funcții de grefier-șef în funcții de execuție. Economia estimată este de aproximativ 6,15 milioane de lei pe lună, respectiv aproape 74 de milioane de lei anual. Datele ministerului arată că 108 dintre cele 175 de parchete au cel mult cinci posturi de procuror, iar 12 unități au funcționat fără niciun procuror în anumite perioade dintre 2018 și 2026.
Calendarul reformei. Peste 100 de instituții și companii, vizate de restructurări
Liderul social-democraților, Sorin Grindeanu, a anunțat anterior că peste 100 de instituții și companii ar putea fi desființate sau comasate, iar vicepremierul Marian Neacșu coordonează analiza structurilor din administrația centrală. Neacșu a explicat că procesul nu va presupune doar eliminarea companiilor care înregistrează pierderi, ci și reorganizarea societăților profitabile, acolo unde pot fi reduse cheltuielile sau îmbunătățită activitatea. Vor fi analizate și eventuale măsuri de protecție socială pentru angajații afectați, însă numărul disponibilizărilor nu a fost încă stabilit.
Calendarul discutat la nivelul Guvernului prevede finalizarea analizelor până la 20 ianuarie 2027 și pregătirea proiectului legislativ până la începutul lunii februarie. Ulterior, Executivul ar putea să își angajeze răspunderea în Parlament până la 1 martie 2027. Până atunci, lista companiilor vizate poate suferi modificări.


