Cîțu acuză Finanțele că induc în eroare opinia publică privind deficitul bugetar
Florin Cîțu acuză Ministerul Finanțelor că induce în eroare opinia publică privind deficitul bugetar
Fostul ministru de Finanțe Florin Cîțu critică modul în care Ministerul Finanțelor comunică evoluția deficitului bugetar și susține că datele Eurostat arată o deteriorare accentuată în trimestrul al doilea din 2026. Într-o postare publicată pe rețelele sociale, acesta avertizează că diferențele dintre indicatorii folosiți în comunicarea publică pot crea confuzie și că atingerea țintei de deficit va impune o ajustare dificilă în a doua jumătate a anului.
Creștere abruptă a deficitului în trimestrul al doilea
Florin Cîțu invocă datele Eurostat, potrivit cărora deficitul bugetar a crescut de la 5,5% la 9,2% din PIB trimestrial, pe seria ajustată sezonier. Fostul ministru susține că amploarea acestei creșteri, de 3,7 puncte procentuale, depășește orice avans înregistrat de la un trimestru la altul în 2024. El adaugă că deficitul este mai mare și față de același trimestru al anului trecut, când se situa la 7,7%.
Disputa privind cifra de 3,4%
Florin Cîțu susține că Ministerul Finanțelor pune în discuție un indicator care nu poate fi comparat direct cu cel publicat de Eurostat. Potrivit explicației sale, procentul de 3,4% se referă la deficitul cumulat în primele șase luni, fără ajustare sezonieră și raportat la PIB-ul întregului an, în timp ce valoarea de 9,2% privește un singur trimestru, ajustat sezonier, raportat la PIB-ul acelui trimestru. Fostul ministru subliniază că cele două cifre măsoară lucruri diferite și că valoarea de 3,4% nu infirmă deteriorarea semnalată de Eurostat.
Ținta de 6% din PIB, o provocare pentru a doua jumătate a anului
Fostul ministru de Finanțe consideră că însăși cifra invocată de minister evidențiază dificultatea reducerii deficitului bugetar. Pentru atingerea țintei ESA de 6% din PIB, arată el, deficitul din a doua jumătate a anului ar trebui să se încadreze în limita de 2,6% din PIB anual. Florin Cîțu compară această valoare cu deficitele înregistrate în semestrele secunde din anii precedenți, de 4,2% din PIB anual în 2025 și de 5,5% în 2024, și avertizează că actualul guvern trebuie să inverseze profilul ultimilor doi ani, când deficitul din semestrul al doilea a fost mai mare decât în primul.
Solicitare de explicații privind ajustarea fără afectarea economiei
În finalul mesajului, Florin Cîțu cere Ministerului Finanțelor să prezinte date care să susțină ipoteza unei deteriorări temporare și să explice cum va fi realizată ajustarea bugetară promisă fără a afecta economia. El susține că schimbarea numitorului nu poate ține loc de explicație.
