Jumătate dintre elevii români, fără competențe de bază la matematică. Ce pregătește UE
România, printre țările europene cu cele mai slabe rezultate la matematică și citire
Peste jumătate dintre elevii români de 15 ani nu ating nivelul minim de competență la matematică, iar aproape unul din doi are dificultăți la citire, arată rezultatele PISA 2025. Concret, 52% dintre elevii români se situează sub pragul minim la matematică, iar 48% la citire. La nivel european, aproximativ o treime dintre adolescenți întâmpină dificultăți la citire și matematică, iar unul din patru nu are competențele minime la științe.
Alianțe școlare finanțate cu un milion de euro fiecare
Comisia Europeană propune dezvoltarea Alianțelor Școlare Europene, prin care școlile și autoritățile din mai multe țări vor colabora pentru îmbunătățirea rezultatelor. Sunt prevăzute 100 de alianțe noi în fiecare an, fiecare putând beneficia de o finanțare de un milion de euro pentru dezvoltarea și testarea unor metode de predare adaptate vieții de zi cu zi. Proiectele vor viza citirea și scrierea, matematica, științele, competențele digitale și educația civică, cu atenție specială pentru copiii din medii dezavantajate. România participă deja la etapa-pilot, prin patru școli din județele Buzău și Vâlcea, în cadrul unei inițiative finanțate cu 20 de milioane de euro prin Erasmus+.
Deficit de profesori și sprijin pentru cadrele didactice
Numărul cadrelor didactice din învățământul preuniversitar românesc a scăzut cu aproape 5.000 într-un singur an, în timp ce numărul elevilor a crescut cu aproximativ 20.000. Situația vine după majorarea normei didactice de la 18 la 20 de ore pe săptămână și reducerea tarifului pentru plata cu ora. La nivel european, 25 dintre cele 27 de state membre se confruntă cu un deficit de profesori, iar doar unul din cinci dascăli consideră că poate influența deciziile privind politicile educaționale. Bruxelles-ul propune o Agendă a Profesorilor Europeni și programul Academiile Profesorilor 2.0, destinat pregătirii cadrelor didactice și dezvoltării de instrumente digitale care să reducă timpul pierdut cu activitățile administrative.
Certificat de competențe în inteligența artificială pentru elevii de 15 ani
Din anul școlar 2027-2028 ar urma să fie testat un certificat de competențe AI pentru elevii de 15 ani. Acesta nu va verifica doar capacitatea de a folosi aplicații precum chatboturile, ci și identificarea informațiilor false, recunoașterea conținutului manipulator și înțelegerea momentelor în care elevii trebuie să rezolve singuri o problemă, fără tehnologie. Potrivit Eurostat, 63,8% dintre europenii între 16 și 24 de ani au folosit inteligența artificială generativă în 2025, iar în România aproximativ 40% dintre elevii de 15 ani declară că utilizează cel puțin o dată pe săptămână un chatbot AI pentru învățare.
Învățământul profesional, mult sub media europeană
Doar 9,1% dintre absolvenții recenți ai învățământului profesional din România, cu vârste între 20 și 34 de ani, au beneficiat de cel puțin o lună de pregătire la locul de muncă în timpul studiilor, față de 66% la nivelul Uniunii Europene. Pentru reducerea decalajului, Comisia Europeană propune dezvoltarea programelor de ucenicie și colaborarea dintre școli și companii, inclusiv firmele mici. Din 2027 ar putea fi testat un accelerator european de formare profesională, cu cursuri scurte adaptate nevoilor angajatorilor.
Cine finanțează noile măsuri
Organizarea școlilor, stabilirea programelor și finanțarea sistemelor educaționale rămân în responsabilitatea fiecărui stat membru, iar Uniunea Europeană poate sprijini cooperarea și finanța proiecte comune. În 2024, administrațiile publice din statele membre au cheltuit aproximativ 860 de miliarde de euro pentru educație, echivalentul a 4,8% din PIB-ul Uniunii. Pentru perioada 2021-2027 sunt deja alocate circa 150 de miliarde de euro pentru educație și dezvoltarea competențelor, inclusiv prin Erasmus+ și Fondul Social European Plus.
