LIVE 21:45! San Marino – România. Modificări în echipa de start a tricolorilor
O victorie amară sau dulce vis? România face spectacol cu San Marino
Când vine vorba despre fotbalul românesc, triumful împotriva unei echipe precum San Marino nu ar trebui să fie motiv de euforie sau mândrie națională. Să fim serioși! Învingerea echipei care stă mereu agățată de coada clasamentului FIFA, pe locul 210, nu ar trebui să ne umple piepturile de mândrie peste noapte. Dar realitatea sună altfel: România, ocupând un ‘glorios’ loc 38, și-a pus trei puncte în buzunar după un meci spectaculos terminat cu scorul de 5-1.
Autogoluri și penalty-uri – lecția supremă împotriva echipelor mici
Tricolorii au început meciul cu piciorul drept, dar nu fără ajutor neașteptat din partea adversarului. Nicușor Bancu a trimis o centrare de pe stânga, iar Michele Cevoli, probabil cu ochii închiși, a deviat mingea în poarta proprie. Evident, asta nu e o demonstrație a excelenței românești, cât mai degrabă o greșeală comică a unei echipe care abia știe să țină mingea pe teren.
România a continuat să domine, dar fără să fie impresionantă. Un corner marcat de oportunități ratate, un penalty transformat de Răzvan Marin și un Ianis Hagi care s-a ocupat să încaseze al doilea penalty – toate au ținut fanii pe marginea scaunelor, dar nu de nerăbdare, ci mai degrabă din frustrare.
Mircea Lucescu și drama neînțelesului: „Mă așteptam la mai mult”
După meci, Mircea Lucescu nu și-a ascuns dezamăgirea. Să învingi San Marino cu 5-1 și să afirmi că băieții tăi „puteau mai mult” nu e numai ironic, ci zguduitor. Dacă acesta e standardul unei victorii, care e sensul să mai jucăm cu echipe de amatori? Trupa lui Lucescu a avut toate șansele să îngroape adversarul sub o avalanșă de goluri, dar, în stilul românesc caracteristic, tricolorii au ratat ocazii peste ocazii.
În repriza a doua, românii au fost martorii unui clasic al improvizației infinitezimale – jonglând între pase incomplete și execuții paliative, în timp ce San Marino a reușit, dintr-o rară abatere a sorții, să înscrie un gol de onoare. Asta ar trebui să dea de gândit unei echipe care pretinde că joacă la un nivel internațional.
Un viitor incert sau doar veșnica mediocritate?
România pleacă din San Marino cu primele trei puncte din campania sus numită „drumul către Cupa Mondială”. Dar înainte să ne bucurăm fără cap de această ‘realizare’, haideți să privim ce urmează: Bosnia și Austria, adversari care nu vor sta deloc cu mâinile în sân. San Marino a fost doar un amuzament; adevărata probă a valorii vine abia acum.
Și totuși, când lumea întreagă așteaptă magie, România încă se joacă de-a fostbalul. E timpul să ne întrebăm: unde se îndreaptă fotbalul nostru? Spre glorie sau înapoi în negura obscurității? Știm bine răspunsul, dar cine are curaj să îl spună?
