România a importat cu 75% mai multe gaze în 2025, iar producția internă a scăzut
România a importat cu 75% mai multe gaze naturale în 2025, în timp ce producția internă a scăzut
România a avut în 2025 mai multe resurse energetice disponibile decât în anul precedent, însă această creștere s-a bazat într-o măsură mai mare pe importuri, în timp ce producția internă de energie primară s-a redus. Datele publicate de Institutul Național de Statistică arată că importurile totale de energie au crescut cu 10,6% față de anul anterior, iar producția internă de energie primară a scăzut cu 2,4%.
Importurile de gaze naturale, în creștere puternică
Cea mai mare creștere s-a înregistrat la gazele naturale: importurile au urcat cu 75% într-un singur an, până la aproximativ 3,24 milioane de tone echivalent petrol, față de 1,85 milioane de tone echivalent petrol în 2024. Diferența reprezintă aproximativ 1,39 milioane de tone echivalent petrol.
În același timp, producția internă de gaze naturale utilizabile a scăzut ușor, ajungând la 7,503 milioane de tone echivalent petrol în 2025, cu 0,9% mai mică decât în 2024.
Producția internă de energie primară, în scădere
La nivelul întregului sector energetic, producția de energie primară a ajuns la 20,564 milioane de tone echivalent petrol în 2025, în scădere cu aproximativ 506.000 de tone echivalent petrol față de anul anterior. Reduceri au fost consemnate la producția de țiței, cărbune, gaze naturale utilizabile și energie din surse regenerabile.
În schimb, resursele totale de energie disponibile au crescut cu 1,9%, până la 42,8 milioane de tone echivalent petrol. Majorarea a fost susținută în principal de importuri, care au avansat cu 10,6%, până la aproximativ 18,2 milioane de tone echivalent petrol.
Țiței mai mult din import, cărbune mai puțin
Creșterea importurilor nu s-a limitat la gazele naturale. Importurile de țiței au crescut cu 7,9% în 2025, până la aproximativ 8,91 milioane de tone echivalent petrol, față de 8,26 milioane de tone echivalent petrol în anul precedent.
În schimb, importurile de cărbune și cocs s-au redus cu 54,2%, iar cele de produse petroliere au scăzut cu 9%. Scăderi ale producției interne au fost înregistrate și în cazul țițeiului și cărbunelui, iar producția de energie hidroelectrică, eoliană și solară fotovoltaică a fost, de asemenea, mai mică decât în 2024.
Populația a consumat mai mult, industria mai puțin
Consumul final energetic al României a rămas aproape neschimbat în 2025, cu o scădere de numai 4.000 de tone echivalent petrol față de anul precedent. În spatele acestei evoluții generale se află însă diferențe importante între sectoare.
Consumul populației a crescut cu 6,5%, iar cel din transporturi cu 2,9%. Alte ramuri ale economiei au înregistrat o majorare de 8,1%. În schimb, industria, inclusiv construcțiile, și-a redus consumul energetic cu 15,8%, iar agricultura și silvicultura au raportat o scădere de 21,1%.
Transporturile au avut cea mai mare pondere în consumul final de energie, cu 35,5%, urmate de populație, cu 33,9%, și industrie, cu 18,1%.
Exporturile de energie au crescut
Deși importurile au crescut, România a înregistrat și o majorare a exporturilor de energie, care au ajuns la 9,053 milioane de tone echivalent petrol, inclusiv buncărajul, în creștere cu 20,9% față de 2024.
Consumul intern brut de energie pe locuitor a fost de 1.569 de kilograme echivalent petrol, cu 1,8% mai mic decât în anul precedent. Datele conturează astfel o imagine cu două evoluții paralele: România a avut resurse energetice totale mai mari și a exportat mai mult, dar producția internă de energie primară a scăzut, iar importurile au crescut, cu un avans deosebit de puternic în cazul gazelor naturale.
