Patronatele fac presiuni asupra Guvernului pentru reformă.
Patronatele pun presiune pe Guvern: Reforma fiscală și investițiile, prioritățile anului 2026
Confederația Patronală Concordia, care reprezintă cele mai mari companii din 20 de sectoare economice, a trimis un apel clar Guvernului pentru a aborda urgent reforma fiscală și stimularea investițiilor. Mediu de afaceri își prezintă propria „rețetă” pentru stabilitate, conținând un set de 20 de măsuri care vizează deblocarea potențialului economic național și atenuarea efectelor negative ale deficitului bugetar crescut. Principiul de bază al acestor propuneri se axează pe trecerea de la presiunea fiscală actuală la un model ce promovează investiții accelerate și predictibilitate.
Reforme fiscale și stimulente pentru investiții
Printre cerințele fundamentale ale mediului de afaceri se numără eliminarea impozitului pe cifra de afaceri, care ar putea genera economii estimative de până la 1,5 miliarde lei anual pentru economiile productive. De asemenea, se solicită credite fiscale și majorarea deductibilităților (150%-200%) pentru proiectele de tip greenfield, scutirea impozitului pe profitul reinvestit în digitalizare și producție, precum și eliminarea supraimpozitării în sectoarele bancar și energetic. Aceste măsuri ar permite eliberarea a miliarde de lei pentru creditare și modernizarea infrastructurii de utilitate.
Digitalizarea și absorbția fondurilor europene
Digitalizarea administrației publice este evidențiată în plan ca un motor vital de creștere, cu potențialul de a adăuga 1,5% la PIB. Concordia propune unificarea raportărilor statistice într-o platformă unică, fiind implementată o reducere semnificativă a birocrației (până la 40%) prin crearea dosarului electronic pentru companii. Totodată, este solicitată accelerarea absorbției celor 39 de miliarde de euro disponibile din fondurile Uniunii Europene, prin standardizarea ghidurilor și stabilirea unui punct unic de contact pentru beneficiari, pentru a facilita accesul la finanțare.
Piața muncii, energie și transporturi
În contextul protejării forței de muncă în perioade de volatilitate economică, patronatele cer reintroducerea mecanismului Kurzarbeit, ce ar putea sprijini până la 400.000 de angajați cu costuri minime pentru bugetul public. Propunerile includ și vouchere de formare profesională pentru 300.000 de salariați, finanțate din fonduri europene. În ceea ce privește infrastructura, se propun investiții anuale de 1,5 miliarde de euro în rețele de utilități, având potențialul de a crea 230.000 de locuri de muncă. Modernizarea căilor ferate și a hub-urilor logistice, precum Constanța, Cluj și Timișoara, prin parteneriate public-private constituie o altă direcție esențială în acest plan.
Un model economic bazat pe competitivitate
Prin implementarea acestui pachet cu măsuri, mediul de afaceri urmărește o transformare radicală de la o economie caracterizată prin presiune fiscală la una bazată pe competitivitate, sustenabilitate și parteneriate concrete între stat și sectorul privat. Prioritizarea stabilității fiscale și a predictibilității investitorilor este văzută ca esențială pentru progresul economic național și pentru încurajarea investițiilor pe termen lung.
