Alexandru Nazare: Puterea de cumpărare începe să se refacă. Ce arată cifrele economiei

Alexandru Nazare: puterea de cumpărare începe să se refacă, dar redresarea rămâne fragilă

Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a declarat vineri, 13 noiembrie, că economia României începe să depășească perioada dificilă din ultimele luni și că puterea de cumpărare a populației dă semne de refacere. Afirmațiile au venit după ce Institutul Național de Statistică a anunțat o creștere economică de 2,1% în trimestrul al treilea din 2026 față de trimestrul anterior, pe seria ajustată sezonier.

Ministrul a evidențiat mai mulți indicatori care, în opinia sa, susțin această evoluție: exporturile de bunuri au crescut în fiecare lună din februarie, cu un avans de 11,7% în august și de 6,3% în septembrie, inflația a coborât de la 10,9% în mai la 6,8% în octombrie, iar scăderea salariului real s-a atenuat de la 6,9% în mai la 1,5% în septembrie. „Puterea de cumpărare începe să se refacă pe măsură ce inflația scade – iar acesta este, în final, scopul întregului efort”, a afirmat Nazare.

Salariile reale rămân sub nivelul de anul trecut

Datele INS arată însă că salariile românilor încă nu țin pasul cu scumpirile. În septembrie, câștigul salarial real a fost cu 1,5% mai mic decât în aceeași lună a anului trecut, ceea ce înseamnă că puterea de cumpărare a salariaților nu a revenit la nivelul din urmă cu un an.

Creștere trimestrială, dar economia rămâne pe minus după nouă luni

Potrivit estimărilor INS, PIB-ul a crescut cu 2,1% în trimestrul al treilea față de trimestrul anterior, pe seria ajustată sezonier, iar față de aceeași perioadă din 2025 avansul a fost de numai 0,1% pe seria brută. La nivelul primelor nouă luni, economia rămâne cu 0,3% sub nivelul din perioada similară a anului trecut. Nazare consideră că este cel mai bun ritm trimestrial de la începutul anului 2022, după trei trimestre de scădere și stagnare, dar avertizează că industria și consumul nu și-au revenit. Estimările preliminare Eurostat indică o creștere trimestrială de 0,5% în UE și de 0,4% în zona euro.

Investiții publice de aproape 108 miliarde de lei și deficit în scădere

Ministrul susține că efectele investițiilor publice încep să se vadă în construcții, unde volumul lucrărilor a crescut cu 40,5% în august față de aceeași lună din 2025. În primele nouă luni, statul a finanțat investiții publice de aproape 108 miliarde de lei, cu peste 25 de miliarde mai mult decât în perioada similară din 2025, iar deficitul bugetar a coborât de la 5,31% din PIB la 3,81% din PIB. În trimestrul al treilea, investițiile publice au reprezentat 2,33% din PIB, față de 1,67% în același trimestru al anului trecut. Nazare a subliniat că reducerea deficitului nu s-a făcut prin tăierea investițiilor, iar investițiile totale din economie au fost, în termeni nominali, cu peste 20% mai mari în primul semestru din 2026 decât în perioada similară din 2025.

Peste 50 de miliarde de lei plătiți doar pentru dobânzi

Ministrul Finanțelor avertizează că datoria publică rămâne o problemă majoră. În primele nouă luni din 2026, statul a plătit peste 50 de miliarde de lei pentru dobânzi, cu aproape 11 miliarde mai mult decât în aceeași perioadă a anului trecut. „Doar dobânzile ne-au costat peste 50 de miliarde de lei în primele nouă luni ale anului – bani care nu ajung în spitale, în școli sau în infrastructură”, a declarat Nazare. O altă vulnerabilitate semnalată este deficitul de cont curent, care se menține în jurul valorii de 5% din PIB, pe fondul unor importuri care avansează mai rapid decât exporturile.

Bugetul pentru 2027, construit în limita deficitului asumat

În privința bugetului pentru 2027, Nazare a precizat că prioritățile sunt reducerea risipei, eficientizarea cheltuielilor și selectarea investițiilor pe care România le poate susține financiar. Eventualele indexări sau majorări trebuie analizate în cadrul întregii construcții bugetare, fără depășirea țintei de deficit asumate. „Bugetul se construiește pornind de la ceea ce putem finanța, nu de la ceea ce ne-am dori să cheltuim”, a spus ministrul, care a subliniat și importanța adoptării rapide a bugetului, pentru ca România să transmită finanțatorilor și agențiilor de rating că își respectă angajamentele. El a avertizat că un singur trimestru de creștere economică nu înseamnă că dificultățile au fost depășite.