România, campioană la curent scump în UE. Oferte mai mari cu 30% înainte de iarnă
România, cea mai scumpă energie electrică din UE înainte de iarnă
România a înregistrat cel mai ridicat preț al energiei electrice de pe piața angro din Uniunea Europeană, pe fondul apropierii sezonului rece. Pe 26 octombrie 2026, prețul mediu al energiei pe piața angro a ajuns la 272,57 euro/MWh, după o creștere de 17% față de ziua precedentă, potrivit datelor prezentate.
Pentru comparație, în Bulgaria prețul a fost de 262,40 euro/MWh, cu 14% mai mare față de ziua anterioară, iar în Ungaria s-a înregistrat 269,35 euro/MWh, după o creștere de 4%. Un nivel mai ridicat a fost consemnat în Serbia, de 284,91 euro/MWh, în urcare cu 9%, însă această țară nu face parte din Uniunea Europeană, astfel că România rămâne statul membru UE cu cel mai mare preț la energie electrică.
Oferte mai mari cu până la 30% pentru iarna 2026-2027
Situația devine mai dificilă în perspectiva lunilor de iarnă. Pentru perioada noiembrie 2026 – martie 2027, furnizorii au transmis oferte cu prețuri mai mari cu până la 30%, ceea ce pune o presiune suplimentară asupra costurilor cu energia.
Kelemen Hunor: investiții urgente în stocare și în Neptun Deep
În acest context, președintele UDMR, Kelemen Hunor, avertizează că România are nevoie de investiții urgente în sistemul energetic. El consideră că țara are nevoie atât de capacități de stocare a energiei, cât și de punerea în funcțiune a proiectului Neptun Deep, iar exploatarea gazelor naturale din Marea Neagră ar putea îmbunătăți situația energetică după 2027.
„România, după 2027, dacă Neptun Deep intră în funcțiune, va avea o situație ușor îmbunătățită. Dacă investește și investițiile se vor duce cu prioritate către stocare, pe termen mediu, dacă stochează o cantitate mare de energie din energie regenerabilă, poate echilibra mult mai bine sistemul energetic”, a declarat Kelemen Hunor.
Potrivit acestuia, dezvoltarea capacităților de stocare ar ajuta România să folosească mai eficient energia regenerabilă, reducând dezechilibrele dintre perioadele în care producția este ridicată și cele în care consumul crește.
Avertisment privind securitatea platformei Neptun Deep
Pe lângă problemele legate de prețuri, Kelemen Hunor a atras atenția asupra securității infrastructurii Neptun Deep, în contextul amenințărilor de sabotaj. Liderul UDMR a precizat că i-a cerut deja ministrului Apărării explicații privind capacitatea României de a proteja platforma din Marea Neagră, însă răspunsul primit în timpul audierilor nu l-a lămurit, motiv pentru care intenționează să revină cu întrebări către Ministerul Apărării și celelalte instituții responsabile.
El consideră că autoritățile trebuie să stabilească rapid dacă legislația actuală permite protejarea corespunzătoare a infrastructurii și să propună modificări acolo unde este nevoie.
„Dacă trebuie o ordonanță de urgență, toată lumea acceptă, dar dacă noi nu vom fi în stare să protejăm infrastructura de pe acea platformă, atunci sigur că vom avea o problemă foarte, foarte mare”, a mai spus Kelemen Hunor.
Liderul UDMR a subliniat că amplasarea platformei în zona economică exclusivă a României nu ar trebui să împiedice autoritățile să adopte măsurile necesare pentru protejarea investiției.
Neptun Deep, o investiție de aproximativ 4 miliarde de euro
Proiectul Neptun Deep, dezvoltat de OMV Petrom și Romgaz, este una dintre cele mai importante investiții energetice ale României, cu o valoare estimată la aproximativ 4 miliarde de euro. Potrivit calendarului anunțat de cele două companii, primele gaze naturale ar urma să intre în Sistemul Național de Transport în prima jumătate a anului 2027, iar la capacitate maximă exploatarea ar urma să asigure o producție de aproximativ 8 miliarde de metri cubi de gaze anual.
În cursul anului 2026 au fost înregistrate progrese importante, inclusiv instalarea platformei de producție Neptun Alpha și a conductei submarine. Totodată, au fost finalizate șapte dintre cele zece sonde de producție. Exploatarea gazelor naturale din Marea Neagră este așteptată să consolideze securitatea energetică a României și să reducă dependența de importuri.
