BNR: inflația va depăși estimările, scumpirile se accelerează

BNR revizuiește în sus prognoza de inflație pentru finalul anului 2026

Rata anuală a inflației din România va continua să crească până la sfârșitul anului 2026 și va depăși nivelul de 6,1% estimat anterior de Banca Națională a României pentru luna decembrie, potrivit minutei ședinței de politică monetară din 8 octombrie, publicată marți.

Noua evaluare a băncii centrale indică o evoluție mai nefavorabilă a inflației decât cea anticipată în prognoza din august 2026. La acel moment, BNR estima că rata anuală a inflației va ajunge la 6,1% în decembrie 2026, după care urma să scadă treptat, până la 2,8% în iunie 2028.

Datele și analizele recente i-au determinat însă pe membrii Consiliului de administrație să anticipeze o traiectorie ascendentă a inflației până la sfârșitul acestui an, cu valori peste cele prevăzute anterior.

Energia, combustibilii și materiile prime pun presiune pe prețuri

Potrivit BNR, înrăutățirea perspectivelor inflației pe termen scurt este provocată în principal de creșterea prețurilor la energie și la materiile prime. Printre factorii care contribuie la aceste evoluții se numără conflictul din Orientul Mijlociu și seceta severă înregistrată în acest an, cu efecte inclusiv asupra produselor agroalimentare.

Banca centrală indică și evoluția cursului de schimb al leului printre elementele care influențează perspectiva inflației. Modificările cursului pot afecta costurile produselor importate, iar scumpirea materiilor prime se poate transmite mai departe în prețurile bunurilor și serviciilor comercializate pe piața internă.

Riscurile rămân orientate în sens ascendent

Membrii Consiliului de administrație consideră că riscurile privind evoluția inflației rămân orientate în sens ascendent pe termen scurt. Principalele incertitudini sunt legate de evoluția cotațiilor petrolului și ale altor materii prime, în condițiile prelungirii conflictului din Orientul Mijlociu.

Potrivit evaluării BNR, eventualele scumpiri pot influența prețurile din România atât direct, cât și indirect, inclusiv prin intermediul bunurilor intermediare și al produselor finite importate. Aceste evoluții pot majora costurile suportate de companii, cu posibile efecte asupra prețurilor finale plătite de consumatori.

În minută sunt evidențiate însă și performanțele din acest an ale unor sectoare agricole vegetale, cu implicații favorabile la nivelul prețurilor produselor agroalimentare, precum și situația cererii de consum și a celei agregate, de natură să tempereze propagarea scumpirii combustibililor și energiei asupra prețurilor unor bunuri și servicii.

Inflația a scăzut în august, după nivelul ridicat din iunie

Minuta ședinței BNR consemnează și evoluția recentă a inflației, care a înregistrat o scădere în lunile de vară. Rata anuală a inflației a coborât la 6,17% în august 2026, de la 10,42% în iunie.

Această diminuare a venit pe fondul epuizării efectelor directe generate de eliminarea plafonului la prețul energiei electrice și de majorarea cotelor de TVA și a accizelor în anul precedent.

În același timp, inflația de bază, măsurată prin indicele CORE2 ajustat, a scăzut la 6,2% în august, comparativ cu 8,3% în iunie 2026. Evoluția a fost determinată de încetinirea ritmului de creștere a prețurilor alimentelor procesate și de temperarea dinamicii prețurilor bunurilor nealimentare și serviciilor.

Dobânda-cheie rămâne la 6,50% pe an

În ședința din 8 octombrie 2026, Consiliul de administrație al Băncii Naționale a României a decis în unanimitate să păstreze neschimbate principalele dobânzi de politică monetară.

Astfel, rata dobânzii de politică monetară a rămas la 6,50% pe an. Dobânda pentru facilitatea de creditare, cunoscută drept Lombard, a fost menținută la 7,50% pe an, în timp ce rata dobânzii pentru facilitatea de depozit a rămas la 5,50% pe an.

Totodată, Consiliul de administrație a hotărât să păstreze nivelurile actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii aplicate pasivelor în lei și în valută ale instituțiilor de credit.