BNR păstrează dobânda-cheie la 6,50%. Inflația scade, însă economia rămâne sub presiune
BNR menține dobânda-cheie la 6,50%
Banca Națională a României a decis joi, 8 octombrie 2026, să păstreze dobânda-cheie la 6,50% pe an, într-un context marcat de reducerea inflației și de slăbirea consumului.
Consiliul de Administrație a menținut și dobânda pentru facilitatea de creditare Lombard la 7,50% pe an, precum și dobânda pentru facilitatea de depozit la 5,50% pe an. Nivelurile rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale instituțiilor de credit rămân neschimbate.
Banca centrală precizează că decizia urmărește menținerea stabilității prețurilor pe termen mediu, în condiții care să susțină o creștere economică sustenabilă. Instituția anunță că urmărește atent situația internă și internațională și că este pregătită să folosească instrumentele disponibile pentru a asigura stabilitatea prețurilor, fără a afecta stabilitatea financiară.
Inflația a coborât la 6,17% în august 2026
Rata anuală a inflației s-a redus semnificativ în primele două luni ale trimestrului al treilea. După nivelul de 10,42% înregistrat în iunie, indicatorul a coborât la 8,16% în iulie și la 6,17% în august.
Potrivit BNR, scăderea a fost determinată în mare parte de epuizarea efectelor directe ale eliminării plafonului pentru prețul energiei electrice și ale majorării TVA și accizelor din perioada similară a anului 2025. Reducerea prețurilor la legume, fructe și ouă a contribuit, la rândul său, la temperarea inflației. În sens opus a acționat scumpirea combustibililor, pe fondul creșterii cotației petrolului.
Și inflația de bază, măsurată prin indicatorul CORE2 ajustat, a scăzut: de la 8,3% în iunie la 6,2% în august. Presiuni suplimentare asupra prețurilor au venit însă din majorarea tarifelor de telecomunicații, scumpirea polițelor RCA și efectele indirecte ale creșterii prețurilor combustibililor.
Inflația anuală calculată pe baza indicelui armonizat al prețurilor de consum, utilizat la nivelul Uniunii Europene, a coborât la 6,3% în august, de la 9,2% în iunie.
Economia a stagnat în trimestrul al doilea
Reducerea inflației are loc pe fondul unei activități economice slabe. Economia a stagnat în trimestrul al doilea din 2026 față de trimestrul precedent, după o contracție de 0,1% în primele trei luni ale anului. În comparație cu aceeași perioadă din 2025, scăderea economică s-a atenuat la 0,4%, de la 1,2% în primul trimestru.
Ameliorarea a fost susținută în principal de revenirea investițiilor. Consumul gospodăriilor a continuat însă să scadă mai accentuat în termeni anuali. Totodată, contribuția exportului net la evoluția economiei a redevenit negativă, iar deficitul comercial și cel de cont curent au crescut în trimestrul al doilea față de perioada similară din 2025.
Semne de revenire, dar consumul și industria rămân slabe
Cele mai recente date analizate de banca centrală indică o posibilă redresare a activității economice în trimestrul al treilea față de trimestrul anterior, susținută inclusiv de rezultatele agriculturii. Această revenire ar putea fi însoțită însă de o deteriorare a evoluției PIB în comparație cu aceeași perioadă a anului trecut.
Datele sectoriale arată că vânzările cu amănuntul și-au temperat declinul anual în iulie și august. În schimb, scăderea vânzărilor auto-moto s-a accentuat în iulie, iar serviciile destinate populației au continuat să înregistreze o contracție amplă. Tot în prima lună a trimestrului al treilea, ritmul anual al lucrărilor de construcții a scăzut abrupt, iar producția industrială și-a adâncit declinul față de aceeași perioadă din 2025.
Deficitul de cont curent a crescut ușor în primele șapte luni
În iulie, dinamica anuală a exporturilor de bunuri și servicii s-a redus mai puternic decât cea a importurilor, comparativ cu trimestrul anterior. Evoluția a contribuit la accelerarea ușoară a creșterii deficitului comercial. Deficitul de cont curent a înregistrat o deteriorare mai pronunțată a variației anuale, pe fondul înrăutățirii balanțelor veniturilor.
Pe ansamblul perioadei ianuarie–iulie 2026, deficitul comercial a fost totuși ușor mai mic decât în intervalul corespunzător din 2025, în timp ce deficitul de cont curent a crescut ușor.


