Tehodor Stolojan analizează o reformă blocată.
THEODOR STOLOJAN FACE RADIOGRAFIA UNEI REFORME BLOCATE
Theodor Stolojan, fostul premier al României și consilier politic, a tras un semnal de alarmă asupra actualelor dezastre economice și fiscale care afectează țara. Într-o analiză recentă, datată 7 ianuarie 2026, el subliniază cum guvernarea actuală se confruntă cu dezechilibre fiscale majore, pe fondul unei digitalizări insuficiente a administrațiilor locale și a unei impozitări care nu reflectă realitățile economice actuale. Conform lui Stolojan, această situație pune sub semnul întrebării eficiența actualului guvern condus de Ilie Bolojan, în contextul unei coaliții politice rigide.
IMPOZITELE PE PROPRIETATE ȘI DISCREPANȚELE ÎNTRE TAXE
Stolojan a criticat modul în care impozitele și taxele locale sunt gestionate, afirmând că majorările drastice sunt pure aberații, fără o corelare cu valoarea reală a proprietăților. De exemplu, la imobile, impozitul a crescut cu 80%, iar în ceea ce privește vehiculele, celor hibride li se aplică taxe mai mari decât celor mai vechi. Acest tip de gestionare fiscală nu doar că generează nemulțumiri, dar și destabilizează echilibrul financiar al cetățenilor. Politica fiscală ar trebui să reflecte realitatea de pe piață; este inacceptabil ca imobilele vechi să fie impozitate la fel ca cele noi, în ciuda valorii lor diferitelor).
COMPARAȚIA CU MODELELE DE REFERINȚĂ DIN UE
Când vine vorba de comparații cu alte țări europene, Stolojan subliniază că România a fost întotdeauna în urma țărilor precum Franța sau Germania în ceea ce privește încasările fiscale. Cu toate că acestea au un impozit de până la 3% din PIB, România se luptă să atingă chiar 2%. Acesta a menționat că reformele fiscale sunt esențiale, mai ales în contextul în care pandemia a generat o „pauză de vară” în obligațiile fiscale, o perioadă în care românii au fost nevoiți să suporte plăți reduse, dar acum sunt confruntați cu o realitate dură.
CHELTUIELILE BUGETARE ȘI DATORIA PUBLICĂ
Problema majoră a deficitului bugetar este, conform lui Stolojan, rezultatul unei gestionări imprudente. Aici a fost încălcată o regulă fiscală fundamentală: cheltuielile curente ar trebui să fie acoperite din venituri proprii, nu din datorie. Totodată, a subliniat că este un non-sens să acoperi cheltuieli curente cu bani destinați investițiilor sau fondurilor europene. Guvernul nu a reușit să utilizeze aceste fonduri în scopuri productive, ci le-a considerat ca o soluție ușoară pentru a acoperi deficitul.
EXPERIENȚA LUI BOLOJAN ÎN ADMINISTRAȚIE
În ceea ce îl privește pe Ilie Bolojan, Stolojan recunoaște calitățile acestuia ca administrator, având în vedere transformarea Oradei și a Bihorului sub conducerea sa. Cu toate acestea, Bolojan se confruntă cu imposibilitatea de a implementa reforme esențiale din cauza structurii politice complicate din care face parte. În timp ce politica fiscală necesită o viziune clară și reforme radicale pentru a fi eficientă, actuala configurație a coaliției îi îngreunează inițiativele.
COLABORAREA DIFICILĂ ÎNTRE BOLOJAN ȘI NICUȘOR DAN
Stolojan a observat că relația dintre Bolojan și Nicușor Dan este strict instituțională, neexistând o apropiere personală. De asemenea, fostul premier a menționat că PNL nu l-a susținut pe Nicușor Dan, ceea ce a dus la tensiuni și la o lipsă de susținere politică necesară pentru a sprijini reformele. Această dinamică complicită la stagnarea reformelor fundamentale necesare în administrația publică românească.
SUPORTUL FINANCIAR PENTRU UCRAINA
Stolojan a continuat analiza aducând în discuție situația Ucrainei și nevoia de a susține financiar acest stat în fața agresiunii ruse. A subliniat că, dacă Uniunea Europeană consideră Ucraina ca fiind un pilon esențial pentru securitatea națională a României, atunci trebuie să își asume responsabilitatea de a oferi un ajutor concret. A propus alocarea a 250 de miliarde de euro anual, suma fiind nesemnificativă față de PIB-ul Uniunii.
NEVOIA DE AVIATIE PREZIDENȚIALĂ
În final, Stolojan a criticat faptul că România nu dispune de un avion exclusiv pentru președinte, subliniind că un astfel de mijloc de transport este esențial pentru desfășurarea eficientă a activităților oficiale. A propus achiziția unui avion adecvat care să înlocuiască vechiul Spartan, semnalând astfel necesitatea modernizării infrastructurii executive ale României.
